Peter Lenk | Des Esels Schatten | 1999/2000

Eine Botschaft von Jo Weber, Biolandwirt und Kommunalpolitiker
und Judith Bihr, Kuratorin und stellvertretende Museumsleiterin, Museum Biberach

Eine Botschaft von Jo Weber, Biolandwirt und Kommunalpolitiker
und Judith Bihr, Kuratorin und stellvertretende Museumsleiterin, Museum Biberach

Peter Lenk | Des Esels Schatten
1999/2000 | Steinguss auf Metall

Die Skulptur »Des Esels Schatten« von Peter Lenk auf dem Biberacher Marktplatz wurde durch Christoph Martin Wielands satirischen Roman »Die Abderiten« inspiriert, der in den Jahren 1774–1780 in Fortsetzungen in der Zeitschrift »Der Teutsche Merkur« erschien. Im vierten Abschnitt des Romans geht es um den »Prozess um des Esels Schatten«, welcher den Streit zwischen einem Eseltreiber und einem Zahnarzt, der den Esel mietet, beschreibt. Als sich der Zahnarzt zur Rast in den Schatten des Esels legt, fordert der Besitzer, der ihn begleitet, für den Schatten eine weitere Miete. Der Zahnarzt weigert sich, denn der Schatten sei schließlich Teil des Esels, den er gemietet hat. Es kommt zu keiner Einigung und so gehen die beiden zur Stadt zurück und bringen die Sache vor den Stadtrichter. Der Streit geht durch alle Instanzen, bis er vor den Großen Rat von Abdera gelangt. Die ganze Stadt hat derweil begonnen, sich mit dem Streit zu beschäftigen und sich in zwei Lager zu spalten, die »Esel-« und die »Schatten«-Gruppe. Die Gerichtsverhandlung auf dem Marktplatz findet jedoch ein jähes Ende, als der Esel, um den es geht, durch die aufgebrachten Bewohner Abderas in tausend Stücke gerissen wird.

Der vom Bodensee stammende Künstler Peter Lenk nimmt sich in seiner Skulptur dieser Thematik an. In seinen Arbeiten stellt er auf satirische Art gesellschaftliche Missstände dar. Der Esel bildet in der Skulptur die Silhouette, gefüllt wird sie von zahlreichen, satirisch überzeichneten Personen. Die miteinander agierenden Körper verweisen auf menschliche Fehler und Schwächen, auf ihre Eigen- und Unarten hin, welche zum Tod des Esels sowie zu einem beinahe Zerwürfnis Abderas geführt hatten. Die Skulptur, die nun seit 24 Jahren auf dem Marktplatz in Biberach steht, ist damit auch ein Denkmal der Selbstkritik. Mittels Provokation regt sie zum Nachdenken und Reflektieren des eigenen Verhaltens an.

A message from Jo Weber, organic farmer and local politician
and Judith Bihr, curator and deputy museum director, Museum Biberach

Peter Lenk | The Donkey’s Shadow
1999/2000 | Cast stone on metal

The sculpture ‘Des Esels Schatten’ (The Donkey’s Shadow) by Peter Lenk on the Biberach market square was inspired by Christoph Martin Wieland’s satirical novel ‘Die Abderiten’ (The Abderites), which appeared in instalments in the journal ‘Der Teutsche Merkur’ between 1774 and 1780. The fourth section of the novel is about the ‘Trial of the Donkey’s Shadow’, which describes the dispute between a donkey driver and a dentist who rents the donkey. When the dentist lies down to rest in the donkey’s shadow, the owner, who is accompanying him, demands another rent for the shadow. The dentist refuses because, after all, the shadow is part of the donkey he has rented. No agreement is reached and so the two return to the town and take the matter to the town magistrate. The dispute goes through all the courts until it reaches the Great Council of Abdera. Meanwhile, the whole town has begun to deal with the dispute and split into two camps, the ‘donkey’ group and the ‘shadow’ group. However, the trial in the market square comes to an abrupt end when the donkey in question is torn into a thousand pieces by the angry inhabitants of Abdera.

The artist Peter Lenk, who comes from Lake Constance, takes up this theme in his sculpture. In his work, he satirises social grievances. The donkey forms the silhouette in the sculpture, which is filled with numerous satirically exaggerated figures. The interacting bodies refer to human faults and weaknesses, to their idiosyncrasies and bad habits, which led to the donkey’s death and to Abdera’s near quarrel. The sculpture, which has now stood on the market square in Biberach for 24 years, is therefore also a monument to self-criticism. By means of provocation, it encourages people to think and reflect on their own behaviour.

Un mesaj de la Jo Weber, fermier ecologic și politician local, și Judith Bihr, curator și director adjunct al Muzeului Biberach

Peter Lenk | Des Esels
Schatten |
1999/2000Turnare în piatră pe metal

Sculptura „Des Esels Schatten” (Umbra măgarului) de Peter Lenk, amplasată în piața centrală din Biberach, se inspiră din romanul satiric „Abderitenii” de Christoph Martin Wieland, care a apărut în foileton în revista „Der Teutsche Merkur” în perioada 1774–1780. În a patra parte a romanului este vorba despre „Procesul pentru umbra măgarului”, care descrie disputa dintre un vizitiu și un dentist care închiriază măgarul. Când dentistul se odihnește la umbra măgarului, proprietarul care îl însoțește cere o chirie suplimentară pentru umbră. Dentistul refuză, spunând că umbra face parte din măgarul pe care l-a închiriat. Cei doi nu ajung la o înțelegere și se întorc în oraș pentru a aduce cazul în fața judecătorului orașului. Disputa trece prin toate instanțele, ajungând în cele din urmă la Marele Consiliu din Abdera. Între timp, întregul oraș începe să se ocupe de conflict și se împarte în două tabere: grupul „Măgar” și grupul „Umbra”. Procesul din piața centrală se încheie brusc când măgarul, subiectul disputei, este sfâșiat în mii de bucăți de către locuitorii furioși ai orașului Abdera.

Artistul Peter Lenk, originar din zona lacului Constanța (Bodensee), abordează această temă în sculptura sa. În lucrările sale, el reprezintă în mod satiric deficiențele societății, conturând măgarul în sculptură într-o siluetă umplută cu numeroase persoane reprezentate satiric și exagerat. Corpurile care interacționează între ele indică greșelile și slăbiciunile umane, obiceiurile și particularitățile lor, care au dus la moartea măgarului și aproape la destrămarea Abderasului. Sculptura, care se află în piața centrală din Biberach de 24 de ani, este astfel și un monument al autocriticii, , provocând privitorii să reflecteze și să își analizeze propriul comportament.